Poate un președinte să se retragă din NATO fără aprobarea Congresului?
Nu, un președinte al SUA nu se poate retrage unilateral din NATO fără aprobarea Congresului. Legislația adoptată în 2023 (Secțiunea 1250A din NDAA pentru anul fiscal 2024) interzice în mod explicit președintelui suspendarea, încheierea sau retragerea din NATO, cu excepția cazului în care acest lucru este aprobat cu un vot de două treimi în Senat sau printr-o lege a Congresului .
CEL MĂCÂT NU președintele MEU, Drumpf / Trump, este priceput la un lucru, și asta pare să dovedească lumii că nu are nicio calitate care să o răscumpere. Sincer, nu-mi pot aminti de niciuna. Atacurile sale recente asupra NATO, organizației și țărilor NATO, cetățenilor lor, liderilor lor, sunt alimentate de narcisismul, lăcomia, ignoranța, bigotismul, rasismul, ura și înclinația spre violență a lui Drumpf / Trump. Nu poate accepta că NATO nu este doar o altă posesiune de-a sa, supusă capriciilor și dorințelor sale malefice. Pentru NATO, statele sale membre, armatele sale membre, conducerea sa unită și sutele de milioane de locuitori care sunt dedicați apărării și consolidării libertății și democrației. Continuați lupta cea bună și continuați să-i mențineți la locul lor pe NU președintele MEU, Drumpf / Trump și administrația sa neo-nazistă fascistă! Din New York Times .....
Trump critică din nou NATO în legătură cu războiul cu Iranul
Steven Erlanger şi Christopher F. Schuetze
Steven Erlanger relatează despre NATO și securitatea europeană. Christopher F. Schuetze a relatat de la Berlin.
Președintele Trump a criticat puternic NATO după o întâlnire tensionată cu Mark Rutte, secretarul general al alianței militare, care a avut loc miercuri la Casa Albă.
Dl. Rutte călătorise la Washington pentru a încerca să potolească furia dlui Trump față de refuzul membrilor NATO de a participa la războiul americano-israelian din Iran și de a ajuta la deschiderea Strâmtorii Hormuz, o rută vitală de transport al petrolului și gazelor. Însă dl. Rutte a recunoscut că nu a fost o întâlnire ușoară, numind-o „foarte sinceră” și „foarte deschisă”, în ciuda unor dezacorduri evidente.
Domnul Trump, care s-a plâns și de refuzul Alianței de a preda Groenlanda , un teritoriu semiautonom al Danemarcei, membră NATO, către Statele Unite, nu a fost mulțumit.
„NATO NU A FOST ACOLO CÂND AM AVEA NEVOIE DE EI ȘI NU VOR FI ACOLO DACĂ VOM MAI AVEA NEVOIE DE EI”, a scris el pe rețelele de socializare după întâlnire. „AMINTIȚI-VĂ DE GROENLANDA, ACEA BUCATĂ DE GHEAȚĂ MARE ȘI PROAST ADMINISTRATĂ!!!”
Domnul Trump nu a spus însă că retrage Statele Unite din NATO, acesta fiind un subiect care urma să fie discutat în timpul întâlnirii, a declarat Casa Albă.
Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, l-a citat miercuri pe dl Trump spunând că NATO a fost „testat și a eșuat”. Țările NATO, a adăugat ea, „au întors spatele poporului american” care contribuie la finanțarea apărării lor.
Dl. Rutte a declarat pentru CNN că i-a reamintit dlui Trump că mulți aliați NATO, inclusiv Marea Britanie, au permis forțelor americane să le folosească bazele, chiar dacă unii au încercat să facă distincția între misiunile americane care au fost „defensive” și „ofensive”.
„Este evident dezamăgit de mulți aliați NATO și îi înțeleg punctul de vedere”, a spus dl Rutte. „Dar, în același timp, am putut sublinia și faptul că marea majoritate a națiunilor europene au fost de ajutor cu stabilirea bazelor, cu logistica, cu survolurile, asigurându-se că își respectă angajamentele.”
El a adăugat: „Prin urmare, este o imagine nuanțată.”
Întrebat dacă dl. Trump a amenințat că va părăsi NATO, dl. Rutte a spus doar: „A fost o discuție foarte deschisă. Mi-a spus clar ce părere are despre ce s-a întâmplat în ultimele două săptămâni.”
Dl. Rutte a fost numit „șoptitorul lui Trump” pentru amestecul său de lingușiri publice și sfaturi private adresate președintelui. Însă abordarea sa a fost criticată de unele state NATO , în special pentru susținerea deciziei dlui Trump de a declanșa un război cu Iranul, pe care mulți membri ai alianței îl consideră inutil și ilegal în conformitate cu dreptul internațional.
Cancelarul german Friedrich Merz, care a vorbit miercuri cu dl Trump, a declarat că nu dorește ca războiul din Iran să pună presiune suplimentară asupra alianței.
Germania va contribui la „stabilizarea” păcii odată ce conflictul se va încheia, a declarat el reporterilor joi la Berlin. „Vrem să ne asigurăm că acest război, care a devenit un test de stres transatlantic, nu tensionează și mai mult relațiile dintre Statele Unite și partenerii europeni NATO”, a spus el.
Steven Erlanger este corespondentul diplomatic șef în Europa și are sediul la Berlin. A scris articole din peste 120 de țări, inclusiv Thailanda, Franța, Israel, Germania și fosta Uniune Sovietică.
Christopher F. Schuetze este reporter la The Times, cu sediul la Berlin, care relatează despre politică, societate și cultură din Germania, Austria și Elveția.
Munci NATO pentru a evita Beco
Încă o victimă a războiului din Iran
Reportaj din Washington
Mark Rutte, secretarul general al NATO, a descris întâlnirea tensionată cu președintele Trump din această săptămână drept o „conversație” care „a fost de fapt între prieteni”.
Într-o postare de joi pe rețelele de socializare, domnul Trump a spus lucrurile puțin diferit: „propriul nostru NATO, foarte dezamăgitor”, nu înțelege „nimic decât dacă sunt supuși unor presiuni!!!”.
Chiar dacă a răsturnat violent Orientul Mijlociu și a pus presiuni intense asupra economiei globale, războiul din Iran a adâncit prăpastia dintre dl Trump și aliații Americii din NATO. Asta după ce aceste țări au petrecut mai mult de un an lovite de amenințările președintelui, începute în primul său mandat, de a abandona alianța.
Domnul Trump își îndreaptă furia către NATO, în timp ce armistițiul său cu Iranul este în pericol, iar chiar și unii dintre susținătorii săi se întreabă dacă Statele Unite și- au atins cu adevărat obiectivele. Își exprimă nemulțumirea față de incapacitatea sa de a prelua Groenlanda, în ciuda discuțiilor din culise privind insula daneză, despre care Casa Albă spune că merg bine. Și îi obligă din nou pe liderii europeni să încerce să-l împiedice să-i abandoneze, chiar dacă țările lor se luptă să suporte costurile economice ale războiului SUA cu Iranul.
„Uneori, avem de rezolvat și frontul politic intern”, a declarat joi dl Rutte pe scena Institutului Ronald Reagan din Washington, într-o reamintire diplomatică a faptului că războiul a fost profund nepopular în Europa. „NATO este acolo, desigur, pentru a-i proteja pe europeni, dar și pentru a proteja Statele Unite.”
Dl. Rutte, fost prim-ministru al Olandei, sublinia că armata americană beneficiază de bazele sale din Europa și, în ciuda tensiunilor, le-a folosit ca locuri de desfășurare a războiului împotriva Iranului. Însă fisurile tot mai mari din cadrul alianței arată că, chiar dacă negociatorii reușesc să ajungă la un acord în discuțiile care încep sâmbătă pentru un sfârșit mai permanent al războiului, cicatricile vor fi probabil de durată.
Războiul din Iran „a devenit un test de stres transatlantic”, a declarat joi cancelarul german Friedrich Merz, după ce a recunoscut că țara sa „suferea masiv” de pe urma perturbărilor pieței energetice cauzate de război. „Nu vrem – nu vreau – o divizare în cadrul NATO”.
Disprețul domnului Trump față de alianță datează de zeci de ani, fiind susținut de convingerea sa că europenii au profitat de umbrela de securitate americană. Cea mai recentă furie a sa provine din refuzul aliaților SUA de a accepta decizia sa de a se alătura Israelului în atacul asupra Iranului, Marea Britanie și Spania stabilind limite asupra capacității Statelor Unite de a utiliza baze militare pe teritoriul lor.
Domnul Trump și-a intensificat amenințările la adresa NATO chiar în timp ce se pregătea să pună capăt războiului - și în ciuda faptului că nu a încercat să construiască o coaliție cu țările europene înainte de începerea bombardamentelor. El a declarat pentru The Telegraph săptămâna trecută că s-ar putea retrage complet din alianță. Într-o conferință de presă de luni, cu o zi înainte de armistițiu, domnul Trump a declarat voluntar că încă dorește controlul asupra Groenlandei, teritoriul semi-autonom danez din Atlanticul de Nord.
„Totul a început, dacă vreți să știți adevărul, cu Groenlanda”, a spus dl Trump după ce și-a exprimat nemulțumirea față de lipsa de sprijin a Europei pentru războiul din Iran. „Noi vrem Groenlanda. Ei nu vor să ne-o dea.”
El a întărit acest punct de vedere miercuri, postând pe rețelele de socializare în toate capitalele țărilor că „NATO nu a fost acolo când am avut nevoie de ei” și că Groenlanda este „o bucată mare de gheață, prost administrată!!!”.
Revenirea domnului Trump la Groenlanda a fost izbitoare, având în vedere că acesta a declarat în ianuarie că el și domnul Rutte au format un cadru „excelent” pentru un viitor acord privind insula. Discuțiile tripartite între oficiali din Groenlanda, Danemarca și Statele Unite au continuat de atunci. Nu există nicio indicație că aceste discuții ar acorda controlul asupra Groenlandei Statelor Unite, dar un oficial al Casei Albe a declarat că administrația este optimistă în ceea ce privește cursul discuțiilor.
În anii trecuți, mulți dintre aliații domnului Trump de la Washington au încercat să-i țină în frâu atacurile asupra NATO, căutând să-i reamintească puterea pe care Statele Unite o dobândesc prin posibilitatea de a baza trupe și avioane de război în Europa. Dar, în ultimele săptămâni, mulți dintre susținătorii războiului din Statele Unite s-au alăturat domnului Trump în a se opune NATO, mai ales având în vedere frustrarea președintelui față de controlul Iranului asupra Strâmtorii Hormuz.
Sean Hannity, gazda Fox News, apropiată președintelui, a declarat miercuri seară în emisiunea sa că Europa este „un continent pe moarte” și a reflectat: „Nu sunt sigur că merită să mergem mai departe cu NATO pe măsură ce avansăm”.
Jack Keane, un general în retragere căruia dl. Trump i-a acordat Medalia Prezidențială pentru Libertate în 2020, i-a spus dlui Hannity că nu crede că președintele se va retrage din NATO pentru că „încă există valoare” în alianță, dar a prezis că vor exista consecințe.
„Nu m-ar mira dacă nu am decide să mutăm o parte din trupele noastre din țările Europei de Vest în țările Europei de Est”, a spus generalul Keane. „Cred că probabil vom face ceva.”
Wall Street Journal a relatat miercuri că dl Trump ia în considerare mutarea trupelor americane staționate în Europa din țări considerate nefolositoare în efortul de război către unele considerate a fi de susținere, precum Polonia și România. Casa Albă nu a comentat raportul, dar un oficial militar american de rang înalt în Europa a declarat că opțiunile sunt analizate.
Domnul Trump a amenințat NATO de multe ori, doar pentru a menține în mare măsură status quo-ul. În ultima izbucnire a președintelui, unii analiști observă, de asemenea, o înclinație familiară de a ataca un partid mai slab , mai ales având în vedere incapacitatea domnului Trump de a obliga Iranul să se predea după cinci săptămâni de bombardament.
„A ataca Europa și NATO nu are de fapt niciun cost intern”, a declarat Jeremy Shapiro, fost oficial al Departamentului de Stat și director de cercetare al Consiliului European pentru Relații Externe. „Este destul de tipic pentru Trump: când lucrurile merg prost, găsește cea mai slabă persoană din încăpere și o învinovățește.”
Eric Schmitt a contribuit cu reportajul din Washington, iar Christopher F. Schuetze din Berlin.
Anton Troianovski scrie despre politica externă americană și securitatea națională pentru The Times de la Washington. Anterior, a fost corespondent străin cu sediul la Moscova și Berlin.
O versiune a acestui articol apare în ediția tipărită din New York , secțiunea A , pagina 10 , din 11 aprilie 2026 , cu titlul: Războiul din Iran mărește prăpastia dintre Trump și aliații NATO .
Mai multe despre luptele din Orientul Mijlociu
Iranienii de linie dură: Cei mai fervenți susținători ai republicii islamice consideră că întreruperea războiului pentru negocieri riscă să irosească ceea ce ei consideră a fi un avantaj câștigat cu greu .
Devastarea economică în Iran : Amploarea distrugerii provocate de bombardamentele americane și israeliene va face ca ridicarea sancțiunilor să fie cu atât mai vitală pentru guvernul iranian în încercarea acestuia de a negocia un acord de pace.
Liban: Ambasadorii Israelului și Libanului în Statele Unite sunt așteptați să se întâlnească la Washington pentru discuții directe, dar nu se așteaptă o soluționare finală pentru a pune capăt războiului din Liban imediat.
Strâmtoarea Hormuz: Iranul nu a reușit să deschidă strâmtoarea pentru mai mult trafic maritim deoarece nu poate localiza toate minele pe care le-a amplasat în calea navigabilă și nu are capacitatea de a le îndepărta, potrivit oficialilor americani.
Atacuri mortale asupra civililor în Iran: O analiză vizuală realizată de The New York Times și experți în muniții a descoperit dovezi suplimentare care arată că armele care au lovit o sală de sport, o școală și două zone rezidențiale din orașul iranian Lamerd erau rachete de precizie fabricate în SUA. Atacurile au ucis 21 de persoane, potrivit oficialilor iranieni.
No comments:
Post a Comment